STIRI REMEMORATE DIN IREALITATEA DE PROXIMITATE

Cum ma chinuiam eu de zor sa vizionez (ceea ce avea sa se dovedeasca a fi) o subproductie cinematografica – vreme de vreo 3 zile fara a reusi sa ajung s-o termin din motive de plictis si terminare a rezervelor proprii de rabdare – a venit peste mine o stire care m-a… surprins? Nu, nu m-a surprins. m-a consternat? Nu, nu pot spune asta. M-a lasat perplex? Hm, … nu prea cred. Cred ca de fapt a fost vorba de o stire care nu mi-a trezit niciun sentiment. Ah, am uitat sa va spun de care stire era vorba: aia falsa cu re-invadarea Georgiei de catre rusi. ;)))

esher-300

In celebra colectia GLOBUS a aparut o carte intitulata CLAROBSCUR si semnata de Pavao Pavličić (nu va ganditi ca am retinut numele autorului ;)) google sa traiasca!). Romanul ala despre un artist plastic excesiv de talentat si care nu vroia sa fie original, ci sa IMITE si sa FALSIFICE realitatea m-a lasat perplex la vremea respectiva. Nu numai pentru ca ideile vehiculate puteau fi catalogate la cel mai de jos nivel drept subversive si reactionare, ci si pentru ca problematica ideilor cu care jongla (eh, ce vreti – eram si la epoca filosofarilor adolescentine ;)) ma atingea in cel mai acut grad. Scena finala in care realitatea ad-hoc era substituita cu creatia artistului s-a constituit intr-un veritabil cutremur mental si – pe atunci – nici ca-mi trecea prin minte faptul ca intr-un rastimp atat de scurt fictiunea se va metamorfoza in realitate. Realitate?

Prin 92-93, CTP scotea la Adevarul o antologie de texte de fictiune (in care aveam si eu un desen, portretul unui prieten comun prospat pierdut ;() IMPERIUL OGLINZILOR STRAMBE. Tot atunci revista ACTUEL publica scandalul (!) mistificarii unei transmisii in direct la CNN sau CBS (chiar nu conteaza), transmisiune data-n vileag de un cadru de exterior care revelase diferenta – falsa – de fus ora ;)) Tot pe-atunci redactam si eu un fanzin cu denumirea de VIRTUAL. ;)) Se pare ca ceva (putred?) plutea in aer ca si vehicularea unor termeni precum realitate virtuala sau teleprezenta. Faptul ca ma amestecasem in ciorba prea mult a facut sa fiu convocat la o intalnire cu reprezentanti ai Fundatiei Soros interesata de asa ceva la momentul respectiv.;))

mcesher

Lucrurile par sa se fi copt in zilele astea: dupa OHA-ul national cu Haiti / Tahiti intins la nivel mondial prin filiera rusa si raspunsul georgian de care pomeneam la inceputul postarii imaginarul vrea sa-si ia revansa si oculteaza realul. Doua filme lansate recent: 4TH KIND si PARANORMAL ACTIVITY mizeaza exact pe mistificarea realitatii pana la a introduce date false pe „pagini öbiective”- gen imdb.com – pentru crearea „efectului de real”.

Ce ne asteapta si catre ce ne indreptam?

PS Imaginile ii apartin lui E.M. Escher un geniu despre care voi scrie altadata ;))

6 thoughts on “STIRI REMEMORATE DIN IREALITATEA DE PROXIMITATE

  1. In limba engleza exista un cuvant cu sonoritate oarecum indicativă către sensul lui: „gullible”. Adica „credul”. Asta e punctul de pornire a unei bune bucati din mass-media de pretutindeni in aventura interactiunii cu receptorii ei.
    Sigur, cu un pic de pricepere, se poate face din ameţirea publicului chiar o arta. Vezi cazul „Razboiului lumilor” al lui Orson Wells, prima intamplare din genul „efect de real” care a ajuns obiect de studiu academic.
    Discutia e foarte lunga si i se potriveste perfect fondul sonor al emisiunii lui Wells: http://www.youtube.com/watch?v=JbsvPMbC55A
    Falsificarea realitatii totusi are origini vechi de cand lumea: nevoia facatorului de povesti de a modela lumea dupa starea, dorinta si scopul lui. Singura ei salvare din frauda e anuntarea, cu un fel de „ce-ar fi daca…”. Sigur ca asta ii ia tot suspansul si ii sterge o parte din reactiile asteptate.
    Partea putreda ramane insistenta unora de a ne convinge de, sa zicem, realitatea lumii lui MC Escher, omitand sa ne spuna ca ea e imposibila si ca autorul a vrut doar sa se joace la modul genial, cum zici. Iar motivele sunt, intotdeauna, cel putin pecuniare.

  2. Ai scris pe undeva despre „Moon”, filmul cu Sam Rockwell. Tocmai l-am vazut si mi-au placut (filmul si SR). E bun fiul lui David Bowie, avand in vedere ca e si autorul povestii.
    P.S. Ce liniste s-a lasat aici…😉

    • S-a lasat ca lucrez la definitivarea numarului de aprilie al revistei. Si acum am vazut ca nu a aparut raspunsul la linkul pe care il pusesei anterior ;(((( si erau si niste linkuri in completare, poate am timp diseara sa le caut din nou😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s